Neofobia alimentara, refuzul si teama de a incerca si manca mancaruri noi, poate duce la o calitate dietara redusa si poate contribui ca factor de risc la aparitia bolilor cronice, inclusiv boli cardiovasculare si diabet de tip 2.
Va vom prezenta cateva concluzii ale unui studiu efectuat de catre THL (institutul Finlandez responsabil cu sanatatea populatiei), Universitatea Helsinki, si Universitatea Tartu din Estonia. Acesta examineaza impactul individual al obiceiurilor de hranire, in special neofobia alimentara, asupra calitatii dietare precum si in aparitia bolilor cauzate de factori de viata. Studiul a monitorizat persoane intre 25-74 de ani din grupurile finlandeze FINRISK si DILGOM si o bio-banca estona pe o perioada de 7 ani.
Neofobia alimentara este ereditara
S-a observat ca neofobia alimentara este o trasatura puternic ereditara. Doua studii au concluzionat ca poate fi ereditara in 78% din cazuri. Trasatura poate fi usor cuantificata prin chestionarul FNS (Scara Neofobiei Alimentare) de dedesubt. Acest chestionar a fost utilizat si in studiul de fata.
- Incerc mereu mancaruri noi si diferite
- Nu am incredere in mancaruri noi
- Daca nu stiu ce este, nu o voi incerca
- Imi plac mancarurile altor natii
- Mancarurile straine arata prea ciudat ca sa le mananc
- Obisnuiesc sa incerc mancaruri noi la petreceri
- Ma tem sa mananc mancaruri pe care nu le-am mai incercat
- Sunt foarte pretentios/oasa in privinta a ce mananc
- Mananc aproape orice
- Imi place sa incerc restaurante cu specific international
Teama de a incerca mancaruri noi este des intalnita la copii si varstnici, insa studiile sunt putine pentru populatia adulta. Mofturile la masa pot avea, si ele, un impact semnificativ asupra sanatatii, iar prezenta acestor caracteristici care se suprapun altor comportamente nesanatoase face dificila crearea unei distinctii clare intre ele.
Neofobia alimentara influenteaza independent sanatatea
Studiul a descoperit ca neofobia alimentara are legaturi clare cu o calitate redusa a dietei. Spre exemplu absorbtia de fibre, proteine si acizi grasi mononesaturati poate fi redusa, pe cand cea de grasimi saturate si sare sa fie marita.
S-a descoperit si o legatura intre neofobia alimentara, un profil advers de acizi grasi si un nivel ridicat de markeri inflamatori in sange. In plus, neofobia alimentara creste riscul dezvoltarii bolilor cardiovasculare si al diabetului de tip 2.
Foarte des se considera ca impactul dietei asupra sanatatii este mediat strict prin modificari de greutate, insa acest studiu a observat ca impactul neofobiei alimentare exista indiferent de greutate, varsta, statut socio-economic, sex sau mediu.
Parintii au dreptate: trebuie sa incerci orice mancare!
Dr. Markus Perola concluzioneaza: “Descoperirile noastre intaresc ideea ca o dieta echilibrata si variata joaca un rol important in mentinerea sanatatii. Daca putem interveni in copilarie sau cat mai devreme in aceste comportamente deviante, cum e si neofobia alimentara, putem preveni viitoare probleme de sanatate.”
“Genotipul si factorii ereditari nu afecteaza decat predispozitia pentru neofobie alimentara. Educatia timpurie si ghidarea stilului de viata pot oferi suport in dezvoltarea unei diete diversificate.”
Studiul a fost publicat in Jurnalul American de Nutritie Clinica (American Journal of Clinical Nutrition) si a fost sponsorizat de Fundatia Juho Vainio si Fundatia Yrjö Jahnsson.