Vitamina B12 e un un compus coordinativ ce conține cobalt, fiind numită și cobalamină.
Deficiența de B12
Un studiu de la Universitatea Tufts sugerează că 40% din populația între 26-83 de ani prezintă nivele scăzute de vitamina B12, suficient de scăzute încât să inducă simptome neurologice.
9% cu deficiență totală, iar 16% pe aproape. Nivelele scăzute nu țin cont de vârstă.
Deficiența de B12 afectează 40% din persoanele peste 60 de ani, și e foarte posibil ca unele simptome atribuite îmbătrânirii să reprezinte de fapt consecința acestei deficiențe – pierderea memoriei, declin cognitiv, mobilitate redusă, etc.
Semnele și simptomele deficienței se confundă cu cele ale unor boli grave: alzheimer, scleroză multiplă, boli mentale, boli cardiovasculare, autism, boli autoimune, cancer, probleme de dezvoltare la copii, infertilitate la bărbați și femei.
Deficiențele de vitamină B12 sunt rareori diagnosticate, deoarece nimeni nu caută după așa ceva.
De ce avem nevoie de Vitamina B12?
B12 lucrează cu folații pentru sinteza ADN și a celulelor sanguine. E necesară și pentru formarea și menținerea tecii de mielină ce învelește fibrele nervoase. Dacă ne imaginăm creierul ca o rețea vastă de cabluri, mielina e cea care izolează acele cabluri.
Condițiile severe are deficienței de B12, cum e anemia pernicioasă (o formă de anemie megaloblastică, condiție autoimună în care organismul distruge factorul intrinsec necesar absorbției B12), era fatală până s-a descoperit că moartea poate fi prevenită dacă pacienții sunt hrăniți cu ficat crud (conține cantități mari de B12). Însă anemia e ultimul stadiu al deficienței, până acolo ea cauzează multe alte probleme cum ar fi oboseală, letargie, slăbiciune, pierderi de memorie, și probleme neurologice și psihiatrice.
Deficiența de B12 cunoaște patru stadii:
I. declinul nivelului de B12 în sânge
II. concentrații scăzute de B12 în celule
III. un nivel ridicat de homocisteină în sânge și o rată scăzută a sintezei ADN
IV. anemia macrocitară (megaloblastică)
De ce e atât de comună deficiența de Vitamina B12?
Procesul absorbției e complex și include mai mulți pași, oricare din ei putând da greș:
– disbioză intestinală (flora intestinală dezechilibrată deteriorează capacitatea de digestie)
– inflamații intestinale
– gastrită atrofică sau hipoclorhidrie (acid stomacal diminuat)
– anemie pernicioasă
– medicație (mai ales cea pentru acid)
– alcool
– expunerea la oxid nitric
Asta explică de ce deficiența apare chiar la persoane ce mănâncă cantități mari de produse ce conțin vitamina B12.
În general, grupurile cu cel mai mare risc sunt:
– vegetarienii și veganii
– persoanele peste 60 de ani
– persoanele care iau medicamente ce reduc acidul stomacal
– persoanele ce iau medicamente pentru diabet, cum ar fi metformina
– persoanele cu boala Crohn, colită ulcerativă, boală celiacă, sau SII (Sindromul de intestin iritabil)
– femeile cu istoric de infertilitate și avort spontan
Vitamina B12 se găsește exclusiv în produse de origine animală!
B12 e singura vitamină care conține urme de elemente (cobalt). Cobalamina e produsă în intestinele animalelor, și e singura vitamină pe care nu o putem obține din plante sau lumina soarelui. Plantele nu au nevoie de cobalamină.
Un mit periculos printre vegetarieni și vegani e că există surse alternative de obținere a B12, cum ar fi algele, spirulina, soia fermentată și drojdia de bere. Dar toate aceste alternative conțin de fapt analogi numiți cobamide, ce ar putea chiar interfera cu metabolizarea B12 și bloca absorbția ei.
Asta explică de ce studiile arată constant că până la 50% din vegetarienii de durată lungă și 80% din vegani au deficit de vitamina B12.
Mai ales deficiențele copiilor sunt alarmante. Studiile arată că copiii crescuți până la vârsta de șase ani pe o dietă vegană continuă să-și mențină deficiența de B12 ani de zile după ce au început să mănânce produse de origine animală. Într-unul din studii, cercetătorii au descoperit că există:
…o legătură puternică între situația cobalaminei (B12) și performanțele în teste ce măsoară inteligența fluidă, abilitatea spațială și memoria pe termen scurt, copiii vegani obținând scoruri mai mici comparitiv cu cei omnivori de fiecare dată.
În special deficitul inteligenței fluide e îngrijorător, deoarece:
…implică raționarea, capacitatea de a rezolva probleme complexe, abilitatea de a gândi abstract și de a învăța. Orice defect în această arie poate avea consecințe vaste în funcționarea individului.
Ca orice părinte, vegetarienii și veganii vor tot ce e mai bun pentru copiii lor. De aceea e imperativ pentru ei să înțeleagă că nu există surse vegetale de vitamina B12 și că toți vegetarienii și veganii ar trebui să suplimenteze acest deficit. Acest lucru e și mai important pentru copii și gravide, care au un necesar de B12 mai mare.
Tratamentul carenței de B12
Răspândirea acestei deficiențe reprezintă o tragedie deoarece analizele costă câțiva zeci de lei și pot fi făcute la orice clinică.
Nu are rost să discutăm aici despre forme de tratament deoarece acesta va fi personalizat de către medic în funcție de gravitatea carenței.
În schimb să discutăm ceva interesant despre:
Suplimente de Vitamina B12.
B12 se găsește sub două forme enzimatice:
– metilcobalamină
– deoxiadenozilcobalamină
Și două forme vitaminice:
– ciancobalamină
– hidroxicobalamină
O metodă eficientă de livrare a vitaminei B12 e injectarea ei pe cale intramusculară, deoarece ocolește tractul digestiv și intră direct în sânge.
Pe partea de suplimente orale cea mai utilizată formă e ciancobalamina, o formă sintetică ieftină legată de o moleculă de cianură. Ciancobalamina e mai puțin eficientă decât metilcobalamina, și lasă în urmă molecula de cianură ce apoi trebuie eliminată de ficat.
În organism introducem deseori cantități neglijabile de cianuri involuntar (nitriți,semințele anumitor fructe, tutun, anumite legume) dar cantitățile sunt atât de mici încât corpul le elimină ușor.
Prin procesul digestiv aproximativ 2% din ciancobalamină e convertită în cianură. Pentru a se ajunge la deces e necesar 1mg de cianură pentru fiecare kg corporal. Cea mai mare doză de ciancobalamină ce poate fi găsită momentan pe piață e de 1mg (1000mcg), deci ingerarea unui gram de ciancobalamină ar elibera 20 de micrograme de cianură în sânge. La o greutate de 70kg, doza fatală ar fi de 70 miligrame cianură. Pentru a ajunge la această cantitate, persoana ar trebui să ingereze 7kg de ciancobalamină, aproximativ 3500 de tablete de vitamina B12.
Prin comparație, 100 grame de semințe de măr conțin 70 miligrame de cianură. Dacă sămânța cântărește în medie 0,75 grame, pentru o doză fatală sunt suficiente 134 de semințe. Dacă mărul are în medie 8 semințe, pentru doza fatală ar fi suficiente 18 mere mâncate cu tot cu semințe. De reținut când vă faceți sucuri din mere întregi.
Astfel, în practică e foarte dificil să ajungem la o doză letală din ciancobalamină, dar asta nu înseamnă că ar trebui să o și folosim. Metilcobalamina rămâne mai mult în organism și la nivele mai înalte. E singura formă de B12 ce poate participa direct la metabolizarea homocisteinei, și e absorbită mai eficient.
Surse suplimentare:
http://chriskresser.com/b12-deficiency-a-silent-epidemic-with-serious-consequences/
http://www.health101.org/art_methylcobalamin.htm